DÍLI, 9 Setembru 2026 — Tribunál Supremu Victoria, Austrália, foti desizaun favorável ba Governu Timor-Leste atu arquiva prosesu jurídiku ne’ebé Lighthouse Corporation (Lighthouse) hahú iha tinan 2018 kontra Timor-Leste no entidade públika eletrisidade, EDTL.
Disputa ne’e relasiona ho eventu sira ne’ebé akontese iha Timor-Leste iha tinan 2010 no 2011, kona-ba alegasaun kontratu fornese kombustível no jeradór elétriku iha Timor-Leste.
Governu Timor-Leste durante prosesu tomak mantén pozisaun katak la iha kontratu legalmente vinculativu ne’ebé validu entre parte sira.
Lighthouse antes ne’e reklama indemnizasaun hosi Governu Timor-Leste ho valor estimadu entre US$500 to’o US$600 millaun. Maibé, Governu Timor-Leste konsidera katak pretensaun Lighthouse nian la iha fundamentu no nia valor avalia ba zero.
Tribunál Arquiva Prosesu
Desizaun Tribunál Supremu Victoria nian bazeia ba faktu katak Lighthouse la kumpre orden Tribunál atu selu caução ba kustas jurídikas ho montante A$1,3 millaun.
Montante ne’e tenke selu molok ka to’o 21 Agostu 2026, maibé Lighthouse la konsege kumpre obrigasaun ne’e.
Lighthouse husu atu aumenta prazu selu to’o 18 Setembru 2026, maibé Tribunál rejeita pedidu ne’e.
Tribunál konsidera mos istória Lighthouse nian kona-ba la kumpre orden judisiál sira antes, inklui adverténsia no oportunidade adisionál sira ne’ebé Tribunál fó ona ba empresa ne’e.
Juiz Delany, iha desizaun públika, hatete katak evidénsia kona-ba posibilidade Lighthouse hetan osan hosi fonte estranjeira ida no bele selu caução A$1,3 millaun to’o 18 Setembru la satisfatóriu.
Juiz ne’e mos hatete katak Lighthouse kontinua nia pretensaun durante liu tinan sanulu, ho prosesu ne’ebé suspende dala barak no Tribunál fó oportunidade múltipla kona-ba incumprimentu orden sira.
“Orden Tribunál nian la’ós de’it orientasaun,” afirma Juiz Delany.
Ikusmai, Tribunál rejeita pedidu Lighthouse atu aumenta prazu no desidi atu arquiva prosesu.
Kazu ne’e hahú hosi disputa iha ICSID
Governu Timor-Leste hatete katak pretensaun Lighthouse nian kontra Timor-Leste, ne’ebé inicialmente aprezenta iha International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), durante tinan 12 liubá, sempre konsidera hanesan pretensaun ne’ebé la iha fundamentu.
Iha Dezembru 2017, Tribunál Arbitral desidi katak ICSID la iha jurisdisaun atu trata kazu ne’e no ordena Lighthouse atu selu US$1,3 millaun ba Governu Timor-Leste, nu’udar kustas jurídikas.
Depois hosi desizaun ne’e, Lighthouse kontinua prosesu ne’ebé antes hahú ona iha Tribunál Supremu Victoria. Agora prosesu ne’e mos ofisialmente arquiva.
Julgamentu ne’ebé planeadu ba Outubru kansela
Governu Timor-Leste simu ho satisfasaun desizaun Tribunál Victoria nian no konsidera katak disputa ne’e to’o ona ba nia rohan.
Ho arquivamentu kazu ne’e, julgamentu ne’ebé planeadu atu dura durante semana lima, no deveria hahú iha 19 Outubru 2026, mos kansela. Nune’e, la sei iha julgamentu kona-ba kazu ne’e.
Governu Timor-Leste mos hato’o agradecimentu ba ekipa jurídika nia tanba servisu no apoiu kontínuu durante prosesu arbitragem iha ICSID no prosedimentu iha Tribunál Supremu Victoria.
Governu hatete katak, hanesan nasaun foun sira seluk, Timor-Leste dala barak sai alvu ba ema ka kompanhia sira ne’ebé buka atu aproveita nasaun no nia sistema.
Governu afirma sei kontinua vijilante atu proteje interese no soberania nasionál.
Primeiru-Ministru Timor-Leste, Kay Rala Xanana Gusmão, afirma katak:
“Governu Timor-Leste nunka sei hakfodak bainhira interese nasionál Timor-Leste presiza proteje.”
FIM




