28 C
Dili
Saturday, May 18, 2024

𝐂𝐀𝐑𝐄 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐬𝐢𝐨𝐛𝐚𝐥 𝐥𝐨𝐤𝐞 𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐢𝐝𝐚𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐬𝐮 – 𝐎𝐟𝐢𝐬𝐢𝐚𝐥 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚 𝐄𝐝𝐮𝐤𝐚𝐬𝐚𝐮𝐧

Must read

𝐕𝐀𝐆𝐀 𝐒𝐄𝐑𝐕𝐈𝐒𝐔
𝐂𝐀𝐑𝐄 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐬𝐢𝐨𝐛𝐚𝐥 𝐥𝐨𝐤𝐞 𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐢𝐝𝐚𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐬𝐮 – 𝐎𝐟𝐢𝐬𝐢𝐚𝐥 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚 𝐄𝐝𝐮𝐤𝐚𝐬𝐚𝐮𝐧 𝐛𝐚 𝐦𝐚𝐥𝐮𝐤 𝐣𝐨𝐯𝐞𝐧 𝐬𝐢𝐫𝐚 𝐧𝐞’𝐞𝐛𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞 𝐛𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐤𝐚 𝐛𝐚 𝐯𝐚𝐠𝐚 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐞
Titulu pozisaun: Ofisial Programa Edukasaun
Lokalizasaun: Ainaro, Ermera, Manatuto no Oecusse
Relata ba: Senior Ofisial Edukasaun
Grau: 4/1
Salariu: $595 kada fulan
Tipu pozisaun: Tinan 1
Data komesa/durasaun: Maio 2023
Loron ikus ba aplikasaun: 31 Marsu 2023
𝐏𝐫𝐨𝐬𝐞𝐬𝐮 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐤𝐚𝐬𝐚𝐮𝐧
Haruka CV no karta aplikasaun liu husi email ba [email protected] KA submete iha departamentu Rekursu Umanu iha CARE nia eskritó

DESKRISAUN BA POZISAUN

Ofisial Programa Edukasaun

Titulu pozisaun Ofisial Programa Edukasaun
Lokalizasaun Ainaro, Ermera, Manatuto no RAEOA-Oecusse
Relata ba Ofisial senior Programa Edukasaun
Grau 4 Step 1
Salariu $595 kada fulan
Tipu pozisaun Tinan 1
Data komesa/durasaun Maio 2023

1. Konaba CARE iha Timor-Leste
1.1 Konaba CARE
CARE hanesan organizasaun internasional ba dezenvolvimentu no umanitariu ne’ebé servisu iha
Timor-Leste dezde 1994. Ho programa sira ne’ebé konsentra iha munisipiu hotu iha rai-laran,
CARE servisu hamutuk ho parseiru sira atu salva moris, halakon ki’ak, no atinje justisa sosial.
CARE servisu ho komunidade sira iha area rural no hamutuk ho parseiru sosiedade sivil sira atu
luta hasoru dezigualdade jéneru, tamba ida ne’e hatudu ona katak dalan efetivu ida atu kria
impaktu ba dezenvolvimentu ne’ebé sustentavel.
Asegura moris di’ak no rona feto no labarik feto sira nia lian iha area ne’ebé rural no dezvantajen
sai nudar sentru ba CARE nia servisu. Ida ne’e atinje liu husi area prioridade haat hanesan
Edukasaun, Hakbiit Feto sira-nia Ekonómia, Saúde no promove Feto sira-nia Lian iha sosiedade
liu husi programa dezenvolvimentu no umanitariu sira.
1.2 Konaba programa
CARE International iha Timor-Leste (CITL) implementa projetu ida ho durasaun tinan 5 ho fundus
husi Departamentu Agrikultura Estadus Unidus (USDA). Projetu ne’e hanaran HATUTAN (Hahán
ne’ebé Atu fó Tulun ho Nutrisaun no Edukasaun), atu harii parseria entre eskola no sira-nia
komunidade hodi hadi’a literasia, aprendizajen, saúde no nutrisaun ba labarik no adultu sira iha
munisípiu 4: Ainaro, Ermera, Manatuto no RAEOA – Oecusse. Projetu ne’e parseria ho Ministériu
Edukasaun, Juventude no Desportu nomos iha kolaborasaun ho Ministériu Saúde no Ministériu
Agrikultura no Peska. Objetivu atu hametin dezempeñu eskolár iha literasia, saúde no nutrisaun,

CARE International in Timor-Leste
serbisu hamutuk ho sistema eskolár iha nivel nasionál, munisipál no eskola nomos fó apoiu hodi
hametin Programa Merenda Eskolar governu nian.
2.Knaar
OBJETIVU POSISAUN NE’E:
Ofisial Projetu Edukasaun: Baseadu iha Ainaro, Ermera, Liquica ka Manatuto, posisaun ne’e atu
servisu beaseadu iha Eskola Sentrál sira hanesan asesór ba agrupamentu eskola sira. Númeru
eskola tarjetu bele to’o 15 eskola, barak liu iha área ne’ebé remota no rural. Ofisial Projetu
Edukasaun sira atu fó apoiu diretamente ba pesoal eskola sira hodi hadia: prosesu hanorin
literasia iha pre-eskola sira nomos klase 1 no 2; jestaun eskola nian; atividade estra-kurikulár;
mobilizasaun inan-aman iha asosiasaun inan-aman (Associação dos Pais e Professores – AIAP)
hodi fó apoiu ativu ba sira nia oan liu kriasaun ba ambiente saudável ba sira nia aprendizajem
iha eskola nomos iha uma.
Knaar ida ne’e presiza abilidade di’ak ba treinu no fasilitasaun, abilidade di’ak ba komunikasaun
no halo relasionamentu di’ak ho ema seluk, abilidade di’ak ba planeamentu no organizasaun, no
abilidade servisu ho pesoál eskola nomos komunidade rural sira.
Posisaun ida ne’e presiza viajem frekuente ba fatin projetu iha munisípiu nia laran no viajen balun
ba fatin servisu iha munisípiu seluk. Durante semana mak eskola sei halao aula sira, semana
servisu tenke inklui Sábadu hodi halao atividade iha eskola sira. Semana servisu bele muda ba
Tersa too Sábadu ka usa tempu kompensatoriu.
KNAAR PRINSIPAL:
Implementasaun, Treinu no Aplika Aprendizajem:
 Fó apoiu ba jestór eskola sira ho knar hanesan responável ba jestaun iha agrupamentu
eskola sira no ajuda iha área governasaun eskola nian, inkluindu envovementu AIAP, no
prestasaun kontas (accountability);
 Fó apoiu ba jestór eskola sira atu implementa sira nia planu desenvolvimentu eskola nian
hodi progresivamente bele hadiar sira nia kumprimentu ho polítika no lei hotu MEJD nian
liliu konaba implementasaun ba Programa Merenda Eskola (PME), edukasaun inklusivu,
hanorin tuir kuríkulu kompletu, zero tolerânsia ba violênsia iha eskola, anti-tobaku nomos
lao ho aula mak atraiu alunu sira liu metodolojia sentradu alunu nian;
 Fó apoiu ba jestór eskola sira atu implementa Programa Saúde Eskolar, estabelese
padraun ba bee, saneamentu no ijene no pratika beibeik no halo manutensaun ba sistema
ne’e;
 Hamutuk ho Ofisial Señor Projetu Edukasaun nian, halo mentoria ba jestór eskola sira
konaba jestaun rekursu umanu no ausênsia mestre sira;
 Halo mentoria ba Diretór Ajuntu konaba dokumentasaun ba atividade no resultadu
mentoria nian, hodi haree progressu no identika lacuna;
 Fó apoiu ba Diretór Ajuntu hodi halao observasaun iha sala de aula, identifika área mestre
bele hadiar ninia lisaun, no fó mentoria tuir mestre ida-idak nia nesesidade;

CARE International in Timor-Leste
 Fó apoiu ba Diretór Ajuntu hodi halao sesaun badak ba hametin abilidade mestre sira nia,
usa video badak (minutu 1 ka 2) ho diskusaun kona-ba aplikasaun abilidade ho grupu ki’ik
mestre sira nian iha agrupamentu eskola ida-idak. Sesaun reforsu abilidade ne’e bele
tama iha periodu rekreiu, ka logu bainhira aula remata ka durante period deskansa entre
trimestre;
 Fó apoiu ba jestór eskola sira no mestre sira atu usa beibeik avaliasaun simples hodi
haree alunu sira nia progressu;
 Halao ho mentoria ba mestre sira konaba aulas rekupersaun ka aulas estras iha Sábadu
ka atividade estra-kurikulár hodi aumenta tempu lee ba alunu sira no fó apoiu ba alunu

sira mak iha difikuldade lee; bele usa sesauna lideradu husi alunu sira rasik, teatru, role-
play, jogu lee nian, liliu ho atividade mak alunu sira rasik lidera iha klube alunu sira nian;

 Fó apoiu ba grupu ka klube alunu sira hodi desenvolve abilidade lideransa (ba labarik feto
iha partikular) no harii fiar-aan no lian husi alunu sira mak baibain marginalizadu (tinan liu
ona, alunu mak seidauk iha resultadu positive, no sira ho desabilidade ruma);
 Fó apoiu ba mestre sira no jestór eskola sira atu mobiliza alunu husi síklu ensinu básiku
terseiru no secodario hodi partisipa iha klub lideradu husi alunu sira (apoiu malu)
espesialmente ba atividade lee nian, ho intensaun promove hadomi lee iha komunidade
nia leet;
 Fó apoiu ba mestre sira atu usa matadalan ne’ebé mestre sir abele prepara material apoiu
bas ala de aula husi matéria local. Matéria ne’e bele ajuda halo ponte iha lian 1o ho lian
ofisial sira;
 Servisu ho jestór eskola sira hodi estabelese ka re-ativa AIAP no implementa manual ba
AIAP;
 Servisu ho AIAP atu usa Sistema CARE nian bolu Kartaun Valor Komunidade (Community
Score Card). Sistema ne’e bele fó informasaun konaba desempeñu eskola nian no nivel
apoiu husi komunidade sira;
 Desenvolve kapasidade AIAP nia hodi halo advokasia ho MEJD nivel munisipal ba
politika di’ak liu, rekursu orsamentu, no kualidade mestre sira nia ho instrusaun;
 Fó treinu ba AIAP kona ba monitorizasaun ba mestre nia presensa, PME, no kualidade
instrusaun;
 Fó apoiu ba xefe eskola sira (Diretór sira no Coordinadór sira) hodi fahe informasaun
beibeik tuir oráriu ho inan-aman no membru xave husi komunidade with inkluindu
Conselhu Suku nian;
 Visita eskola sira hodi observa prosesu mereneda ekolar no fó apoiu ba distribuisaun ba
sasán hahán (komunididade);
 Ajuda Ofisial Monitorizaun, avaliasaun no Aprendizajem, hodi organiza no foti dadus sira
iha nivel eskola no komunidade nian;
 Halo servisu seluk bainhira presiza, dadu husi supervisór.

CARE International in Timor-Leste

RESPONSABILIDADE SELUK:
 Involve iha preparasaun emerjensia sira; asiste iha responde ba emerjensia saida deit
ne’ebe persija
 Promove seguru no seguransa; haburas konsensia kultura seguru no seguransa no
konsistente tuir politika seguru no seguransa CARE nian, procedimentos no diretiva sira;
no
 Demonstra komitmentu igualidade jeneru, diversidade no protesaun labarik.

3. Kriteria ba selesaun
Esperiênsia no Kualifikasaun:
 Mínimu Diploma universiadade nian no/ka Treinu Vokásional iha estudos Edukasaun,
Jestaun, Desenvolvimentu Komunidade, Umanidade ka ekivalente nomos mínimu tinan
2-3 esperiênsia servisu nia mak relevante, ho preferênsia iha edukasaun ba tinan nurak
mainstreaming jéneru nian, saúde ka desenvolvimentu komunidade; esperiênsia uluk nia
ho organizasaun naun-governmental mos fó vantajem; esperiensia antes hanesan
professor ka formadór professor sira ka esperiênsia ho organizasaun naun-governmental
mos fó vantajem;
 Bele servisu ho integridade no implementa prosedimentu no prosesu ho supervisaun
ne’ebé mínimu;
 Komprensaun ne’ebé di’ak tebes konaba metodolojia partisipatóriu atu mobiliza
komunidade nomos abilidade maka’as ho fasilitasaun;
 Abilidade komunikasaun ne’ebé di’ak iha lian Tetún, básiku iha lian inglês nomos abilidade
koalia lian lokal ida (ka liu) hanesan Mambae, Kemak, Galoli, Baikenu, Bunak ka Tetún
Terik;
 Hatudu abilidade di’ak iha treinu no fasilitasaun;
 Bele simu instrusaun no servisu hanesan parte ekipa;
 Vontade atu aprende kona ba CARE, no atividade igualidade jéneru nian no aumenta kbiit
feto sira nian;
 Abilidade di’ak ho Microsoft Office ho koñesimentu Microsoft Word, Excel no PowerPoint,
abilidade numerasia di’ak ; no
 Abilidade atu uza motorbike iha área remota ho karta kondusaun válidu fó vantajem.

- Advertisement -spot_img

More articles

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Latest article